Model de management privind ariile naturale protejate atribuite în custodie în judeţele Neamţ şi Iaşi

Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul POS Mediu, Axa 4

Situl Natura 2000 ROSCI0161Pădurea Medeleni a fost declarat pentru conservarea habitului de importanţăcomunitară 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, precum şi a unei specii de nevertebrate prezente în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: o molie, Arytrura musculus, cod 4027.

 

Localizarea ariei naturale protejate

Aria naturală protejată Pădurea Medeleni este localizată în partea de est a judeţului Iaşi, în lunca râului Prut.

Figura 1: Localizarea la nivel naţional a sitului Natura 2000 Pădurea Medeleni

Mai precis, aria protejată se află între Râul Prut, graniţa cu Republica Moldova - la nord, Medeleni - la est, Icuşeni, Cotu lui Ivan şi Grădinari - la sud, respectiv Luceni şi Victoria - la vest. Din punct de vedere administrativ, este localizată pe teritoriul comunelor Golăieşti şi Victoria din judeţul Iaşi.

Din punct de vedere al administraţiei silvice, în situl de importanţă comunitară ROSCI0161 Pădurea Medeleni sunt cuprinse subparcelele silvice 22 A, 22V1%, 22V2, 22V3, 22V4, 23 A, 23 B, 24 A, 24 B, 24 C, 24 D, 24 E, 24 F, 24 G, 24 H, 24 I, 24 J, 24 K, 24 L, 24 P, 25 A,25 B, 25 C, 25 D, 25 E, 26 A, 26 B, 26 C, 26 D, 26 E, 26 F, 26 N, 28 B%, 28 H% şi 28 E din U.P. V Medeleni. Întreaga suprafaţă de fond forestier este în administrarea Ocolului Silvic Iaşi, subunitate a Direcţiei Silvice Iaşi.

Coordonatele sunt:

  1. Latitudine:   47˚17΄43˝ N;
  2. Longitudine: 27˚38΄48˝ E.

Conform SRTM, altitudinea medie faţă de nivelul mării este de 45 m. Cea minimă este de 38 m iar cea maximă de 53 m.

Accesul către aria naturală protejată se face din partea de nord, pe un drum de pământ ce se conectează la DJ 249 ce vine din satul Sculeni racordat, în aceeaşi localitate la DN 24– rută de legatură între Iaşi şi Republica Moldova. Drumul de pământ ce asigură legătura dintre DJ 249, Sculeni şi aria protejată este greu practicabil în perioade ploioase. Pe lângă această cale de acces mai există diverse drumuri de câmp, utilizate pentru accesul la culturile agricole din zonă care însă sunt mai greu practicabile, mai ales în perioadele cu umezeală. Drumul judeţean DJ 249 este amplasat pe limita de SV a ariei protejate. Având în vedere faptul că accesul este relativ limitat, iar aria nu se află în imediata vecinătate a unor drumuri asfaltate intens circulate sau localităţi mari, presiunea antropică asupra ariei protejate este redusă.

 

Limitele ariei naturale protejate

Limitele sitului de importanţă comunitară ROSCI0161 Pădurea Medeleni sunt reprezentate în figura 2.

 

Figura 2: Limitele sitului ROSCI0161 Pădurea Medeleni Legendă: linie albă = limită subparcelar silvic; linie roşie = limită sit de importanţă comunitară.

Se observă că limitele sitului ROSCI0161 Pădurea Medeleni se suprapun în cea mai mare parte cu cele silvice.

 

Mediul biotic

În situl Natura 2000 Pădurea Medeleni se urmăreşte protecţia şi conservarea habitatului de importanţă comunitară 91F0* Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris, și aunei specii de nevertebrate prezente în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, Arytrura musculus, cod 4027. Pentru aceste specii şi habitate s-a realizat cartarea cu ajutorul tehnicilor moderne și în special cu ajutorul sistemelor de informație geografică, GIS și a sistemelor de poziționare globală.

Pentru a se putea reprezenta cât mai concludent distribuția speciilor de interes conservativ, având în vedere suprafaţa şi configuraţia spaţială a suprafeţei protejate, s-a utilizat un caroiaj de tip pătrat cu latura de 30 m. Prezenţa fiecărei populaţii a unei specii de interes conservativ a fost ulterior evaluată şi validată la nivel de pătrat în vederea realizării unei hărţi tematice privind distribuţia acelei specii.

Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante şi indicatoare ecologic şi/ sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor biotopului, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.

Informaţiile culese în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrării datelor geospaţiale în baza de date GIS şi realizarea hărţii de distribuţie a habitatelor și a celorlalte hărți tematice realizate. Odată cu cartarea speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată s-au făcut observaţii cu privire la alte specii importante de floră şi faună, fără însă a se face lucrări de cartare sau inventariere detaliate.

 

Habitate Natura 2000

Habitatul 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris este reprezentat de păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioda creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. Alte caracteristici:

-       Specii prezente: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

-       Asociaţii de vegetaţie: Fraxino danubialis- Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 - syn.: Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae - Chifu et al. 1998, 2004; Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae - Popescu et al. 1979, Oprea 1997; Fraxinetum pallisae - Simon 1960, Krausch 1965 - syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970.

Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncţie cu păduri de anin şi frasin.

Activitatea de identificare şi inventariere a tipurilor de habitate forestiere în teren s-a desfăşurat în perioada iunie 2013 – august 2013. Pentru eficienţă maximă a fost adoptată metoda de eşantionaj subiectiv – calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere şi amenajărilor silvice şi pe care o considerăm cea mai potrivită pentru ecosistemele forestiere. Metoda se bazează pe observaţii şi estimaţii realizate cu ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuităţile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic, în primul rând datorită faptului că gradul de omogenitate al subparcelelor silvice este în general superior celui pretins de tipurile de habitate forestiere Natura 2000 şi în al doilea rând pentru că astfel va exista o legătură biunivocă între amenajamentul silvic şi planul de management al ariei naturale protejate. Astfel au fost culese date referitoare la: stratul arborilor - compoziţie, acoperire, specii diseminate, stratul arbustiv - compoziţie, acoperire, specii diseminate, seminţiş - compoziţie, acoperire, mod de regenerare, specii diseminate şi stratul ierbos - acoperire, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eşantionajului. Ca bază de pornire au fost folosite hărţile amenajistice, la scara 1:20000, care au fost retuşate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Situaţiile neclare din materialul cartografic, semnalate din faza de birou, au fost clarificate. De asemenea acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importanţă comunitară - în aceeaşi subparcelă au fost identificate două habitate -şi eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS, direct pe hărţile încărcate anterior, de la birou. Ulterior toate rezultatele obţinute au fost integrate în baza de date GIS.

În cadrul sitului ROSCI0161 Pădurea Medeleni au fost identificate două habitate forestiere de interes comunitar, şi anume 91F0 şi 92A0. Habitatul 92A0 nu se regăseşte în formularul standard de descriere a sitului ROSCI0161. De asemenea au fost identificate câteva terenuri lipsite de vegetaţie forestieră - pajişti, clădiri, curţi şi terenuri destinate necesităţilor administraţiei silvice, precum şi câteva plantaţii cu specii forestiere exotice, cărora nu li se poate atribui cod de habitat Natura 2000. Suprafeţele identificate pe aceste categorii, în urma activităţii de teren, sunt următoarele:

  1. 91F0* - Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris – 99.5 ha;
  2. 92A0* - Păduri-galerii /zăvoaie de Salix alba şi Populus alba – 7.5 ha;
  3. pajişti umede – 3.4 ha;
  4. vegetaţie fără cod Natura 2000 – 7.4 ha;
  5. alte terenuri fără vegetaţie forestieră – 7.8 ha.

Tipurile de habitate româneşti care corespund habitatelor identificate pe teren în ROSCI0161 sunt R4404 Păduri danubian-pontice mixte, cu stejar pedunculat, frasini şi ulmi, cu Festuca gigantea în cazul habitatului 91F0 şi R4407 Păduri danubiene de salcie albă - Salix alba - cu Rubus caesius în cazul habitatului nou identificat, 92A0.

Distribuţia habitatelor forestiere, pe subparcele silvice, este prezentată în tabelul 6.


Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de păducel, mur, soc, sânger, salbă moale, alun, măceş, lemn câinesc, dârmox. Alte specii de plante ce pot fi întâlnite în interiorul sitului sunt Convallaria majalis, Carex brevicolis, Scutellaria altissima, Melampyrum bihariense, Stellaria holostea, Aegopodium podagra, Impatiens noli-tangere, Humulus lupulus, Leucojum aestivum, Festuca gigantea, Corydalis cava, Glechoma hederacea.

Inventarul floristic sumar realizat cu ocazia parcurgerii terenului este prezentat în tabelul de mai jos.

Inventarul floristic al sitului ROSCI0161 Pădurea Medeleni

Abutilon theophrasti Euphorbia sp. Polygonum dumetorum ?
Acer campestre Evonymus europaeus Polygonum sp.
Acer negundo Festuca gigantea Populus alba
Acer platanoides Festuca sp. Populus x canadensis
Acer pseudoplatanus Filipendula ulmaria Populus tremula
Acer tataricum Fraxinus angustifolia Portulaca oleracea
Aegopodium podagraria Fraxinus excelsior Potentilla reptans
Ajuga reptans Fraxinus pennsylvanica Prunella vulgaris
Alisma sp. Fritillaria meleagris Prunus spinosa
Alliaria petiolata Galeopsis speciosa Pulmonaria obscura
Althaea rosea Galinsoga sp. Quercus robur
Althaea officinalis Galium aparine Ranunculus repens
Amaranthus sp. Geranium robertianum Rhamnus catharctica
Ambrosia artemisiifolia Geum urbanum Robinia pseudoacacia
Anthemis sp. Gleditsia triacanthos Rosa canina
Aristolochia clematitis Gratiola officinalis Rubus caesius
Artemisia sp. Heracleum sphondylium Salix alba
Artemisia vulgaris Helianthus annuus Salix purpurea
Asarum europaeum Humulus lupulus Salix sp.
Asparagus tenuifolius Hybiscus trionum Sambucus ebulus
Astragalus glycyphyllos Hypericum hirsutum Sambucus nigra
Balotta nigra Hypericum perforatum Scrophularia umbrosa
Brachypodium sylvaticum Hyoscyamus niger Scutellaria altissima
Bromus sp. Inula sp. Scutellaria galericulata
Butomus umbellatus Iris pseudacorus Senecio sp.
Calamagrostis sp. Iris sp. Serratula wolffii
Calystegia sepium Kickxia elatine Setaria pumila
Campanula trachelium Lactuca quercina Silaum silaus
Cannabis sativa Lapsana communis Silene alba
Carduus candicans ? Lappula echinata Sium sisarum
Carthamus lanatus Laserpitium latifolium Solanum dulcamara
Centaurea sp. Lathyrus pratensis Stachys officinalis
Centaurea solstitialis Lathyrus tuberosus Stachys palustris
Cerasus avium Lavathera thuringiaca Stachys sylvatica
Chelidonium majus Leonurus cardiaca Stellaria holostea
Cirsium arvense Leonurus marrubiastrum Symphytum officinale
Clinopodium vulgare Leucojum aestivum Tanacetum vulgare
Consolida regalis Limonium gmelinii Taraxacum officinale
Convallaria majalis Linaria vulgaris Thalictrum sp.
Convolvulus arvensis Lolium perenne Tilia cordata
Cornus sanguinea Lycopus exaltatus Torilis arvensis
Coronilla varia Lysimachia nummularia Tragopogon sp.
Coryllus avelana Lysimachia vulgaris Trifolium pratense
Crataegus monogyna Lythrum salicaria Trifolium repens
Cucubalus baccifer Melampyrum bihariense Trifolium sp.
Cychorium intybus Medicago sativa Ulmus minor
Cyperus sp. Melilotus officinalis Urtica dioica
Dactylis glomerata Mentha arvensis Verbascum sp.
Daucus carota Mentha pulegium Verbena officinalis
Dipsacus fullonum Morus alba Viburnum lantana
Echinochloa crus-galii Nepeta cataria Viburnumopulus
Eleagnus angustifolia Oenothera sp. Vicia dumetorum
Elymus sp. Peucedanum alsaticum Vicia cracca ?
Erigeron annuus Phragmites australis Vicia sp.
Epilobium sp. Physalis alkekengi Vincetoxicum hirundinaria
Epipactis purpurata Plantago lanceolata Viola sp.
Erodium cicutarium Plantago major Xanthium sp.
Eryngium campestre Poa pratensis Xanthium spinosum
Eryngium planum Polygonatum latifolium Xaranthemum foetidum
Eupatorium cannabinum Polygonum aviculare  

Dintre acestea Epipactis purpurata, Fritillaria meleagris, Leucojum aestivum, Serratula wolffii şi Silaum silaus se regăsesc pe Lista Roşie a plantelor superioare din România.

Fauna de interes conservativ

Situl de importanță comunitară Pădurea Medeleni este important pentru specia de nevertebrate Arytrura musculus, cod 4027.

Din punct de vedere sistematic Arytrura musculus aparţine ordinului Lepidoptera, familia Noctuidae, Subfamilia Catocalinae.Specia are anvergura aripilor între 48-55mm. Culoarea de bază a aripilor este cenuşiu – brună – roşcată. Câmpul median al aripilor anterioare format între cele două striuri transversale albicioase este brun roşcat, marginile exterioare ale aripilor brun deschis. Pata semilunară este în formă de linie. Exemplarele proaspete sunt mai întunecate la culoare, cele  “zburate” mai roşcate.Specia este foarte puţin studiată şi ca atare aprecierile de nivel ştiinţific sunt puţine şi rezervate. În Romania a fost semnalată în Banat, Moldova şi Dobrogea. Specia este pentru întâia dată găsită pe teritoriul României în Banat de către Laszlo Dioszeghy la Ineu în data de 3 iulie 1913 sub un tei înflorit în parcul castelului deţinut de baronul Solymosy Lajos - Dioszeghy 1913. În perioada anilor 1934-1939, Eugen Teleki colectează o serie de exemplare de la Căpâlnaş lângă râul Mureş - König 1975, König 1978. Mai târziu, după 3 decenii Frigyes Konig găseşte deasemenea specia tot la Căpâlnaş - König 1978, apoi la mijlocul anilor '80 întâlneşte această specie în Rezervaţia ornitologică de la Satchinez, dar datele au rămas nepublicate - Zoltan Varga. În Crişana a fost semnalată doar înainte de anul 1980. În Dobrogea specia se cunoaşte din Delta Dunării şi sudul Dobrogei -Hagieni. Specia a fost colectată de Popescu-Gorj în anii 1967, 1968 şi 1985 în zona Pădurii Letea şi în anul 1968 la vest de Sulina, în zona acoperită de canalul Litcov- Împuţita. Din anul 1991 specia nu a mai fost găsită în zonele anterioare de semnalare.În Moldova specia este întâlnită pentru întâia dată în anul 1956, un mascul fiind colectat la ferma Adamachi din Iaşi şi citată în anul 1958 de Alexinschi şi Peiu şi apoi în anul 1973 de către Nemeş şi Voicu  ca Mega-o-zethes musculus. În Moldova prezenţa speciei a fost reconfirmată de Corduneanu et al. - 2007, 2011- la Botoşani, Valea Orăşeni.

În cee ace privește biologia şi ecologia specie, în literatura de specialitate datele sunt confuze, iar în momentul de faţă nu se cunoaşte cu exactitate preferinţele reale ale speciei, pentru un anumit tip de habitat.

Metoda clasică de captură la capcana luminoasă este cea indicată în literatura de specialitate ca fiind potrivită pentru identificarea prezenţei speciei Arytrura musculus. O altă metodă utilizată în cadrul sitului Pădurea Medeleni pentru identificarea prezenţei speciei în afara perioadei de zbor a adulţilor a fost cea de scuturare a ramurilor sălcilor deasupra unei folii de plastic în vederea identificării prezenţei larvelor de Arytrura musculus.

Arytrura musculus este citată în formularul standard Natura 2000 ca fiind o specie, , pentru a cărei conservare este necesară desemnarea ariilor speciale de conservare. La capitolul bibliografie nu este prevăzută sursa citării speciei în cadrul sitului sau în apropierea acesteia. Analizând studiile faunistice efectuate până la declararea sitului ca arie protejată Natura 2000 se constată că în catalogul „Noctuidele României” publicat de Laszlo Rakosy în anul 1996 şi în harta răspândirii speciei nr. 73 apare un punct de semnalare a speciei în Moldova, din singurele două evidenţiate), în estul judeţului Iaşi, în apropierea râului Prut - cerculeţul alb indică o semnalare dinainte de anul 1960. Nu se ştie dacă acest punct de semnalare provine din sit sau din apropierea acestuia. Deşi foarte rară, specia nu apare nici mai târziu citată din sit/rezervaţie în alte lucrări ce fac referire la fauna de lepidoptere a Moldovei, iar acolo unde apare citată şi sunt înşiruite punctele de colectare din România situl Natura 2000 Pădurea Medeleni nu apare nominalizată ca punct de semnalare a speciei în Moldova. De aceea, considerăm că până în prezent nu se cunoaşte sursa citării speciei în cadrul sitului ROSCI0161 Pădurea Medeleni. De asemenea, specia se regăseşte şi în formularele standard ale altor situri din nordul Moldovei, respectiv: Sărăturile Jijia Inferioară Prut, Râul Prut, Fâneţele Bârca, Dealul Mare Hârlău, Sărăturile din Valea Ilenei. În ultimul sit au fost întreprinse deja studii pentru reconfirmarea speciei în sit, dar aceasta nu a fost găsită.

În urma deplasărilor în teren, efectuate în afara perioadei de zbor a speciei, respectiv în lunile august şi septembrie 2013 au fost urmărite potenţialele zone favorabile speciei în cadrul sitului.Pentru identificarea larvelor în perioada august - septembrie 2013 s-a procedat la utilizarea metodei de scuturare a ramurilor de salcie deasupra unei folii de plastic, în 30 de puncte aleator alese, în zonele identificate ca fiind potenţial favorabile speciei în situl Pădurea Medeleni, respectiv u.a. 25 D şi 25 C, 26 B şi în subparcela 24 I. În urma observaţiilor efectuate în teren nu au fost identificate larve de Arytrura musculus.

Cu toate acestea, în cadrul sitului Pădurea Medeleni au fost indentificate câteva zone considerate ca fiind potenţial favorabile prezenţei speciei formate din întinderi mari de Salix situate în apropierea Prutului, între digul de protecţie şi râu, în u.a. 25 D şi 25 C şi parţial 26 B, unde salcia se găseşte în amestec cu plop alb şi în 24 I delimitată între digul de protecţie, subparcela 24 A, o parcelă cu arborete tinere de stejar în amestec cu frasin - 24C şi o fâneaţa din 24 H. Stratul arbuştilor cuprinde salcie tânără, exemplare de frasin şi arţar american; arţarul american se întâlneşte mai ales în 25 D, 25 C şi 26 B. În u.a. 26 B, salcia se găseşte în amestec cu plop alb. Parcele sunt adesea inundate păstrând o umiditate ridicată care permite dezvoltarea unei vegetaţii ierboase caracteristice habitatelor umede. Stratul ierbos cuprinde specii vegetale precum Calamagrostis sp., Carex sp., Phragmites communis, Lythrum salicaria,  Filipendula ulmaria, Urtica dioica şi altele.

Pentru identificarea adulţilor în a doua jumătate a lunii iunie 2014 s-au efectuat observaţii nocturne la capcana luminoasă în zonele identificate ca fiind favorabile speciei din situl Pădurea Medeleni – 25 C, 26 B şi  24 I. În aceste zone au fost montate câte două capcane cu bec cu halogen 125 W şi o capcană cu lămpi UV. La niciuna din capcanele montate Arytrura musculus nu a fost identificată.

În concluzie, în urma studiului efectuat în teren în perioada  august – septembrie 2013 şi a doua jumătate a lunii iunie 2014, aplicând metodele cunoscute de inventariere, specia Arytrura musculus nu a fost identificată în cadrul sitului ROSCI161 Pădurea Medeleni. Au fost totuși identificate potenţiale zone favorabile prezenţei speciei în sit, reprezentate prin habitate forestiere de luncă cu bogate arborete de Salix şi specii ierboase cu port înalt, în suprafață de aproximativ 4 ha, distribuite în subparcelele silvice 25 D şi 25 C, 26,  între digul de protecţie şi râul Prut, precum şi în subparcela 24 I, delimitată între digul de protecţie, subparcela 24 A, o subparcelă cu arborete tinere de stejar în amestec cu frasin – 24 C şi o fâneaţa în 24 H.

Deşi în literatura de specialitate analizată nu am găsit informaţii lămuritoare asupra semnalării speciei Arytrura musculus în limitele situl Pădurea Medeleni, totuşi prezenţa habitatului caracteristic, cu un microclimat umed şi călduros pe timpul verii şi poziţia sitului în lunca râului Prut, unde se întâlnesc suprafeţe vaste acoperite cu specii de Salix, nu exclude existenţa speciei în cadrul ariei protejate şi/ sau în apropierea acesteia.